2022

Rezumat
Studiul prezintă o primă evaluare a rezultatele datărilor 14C obținute pentru patru probe paleoli- tice, provenind din Peștera Igrița (jud. Bihor) și din situl de la Cheia–Carieră (jud. Cluj). De aseme- nea, autorii propun o prima interpretare pentru două complexe formate doar din oase de animale, descoperite în situl de la Cheia–Carieră.
Cuvinte cheie: Paleoliticul superior, siturile: Igrița Cave și Cheia–Carieră, datări 14C.

The Igrița Cave and Cheia–Quarry sites: a first assessment of the absolute chronology of discoveries belonging to the Upper Paleolithic
Abstract
This study presents a first evaluation of the 14C dating results for four Upper Paleolithic samples from the Igrița Cave (Bihor County) and Cheia–Quarry (Cluj County) sites. In additional, the authors propose a first interpretation of two features consisting entirely of animal bones discovered at the Cheia–Quarry site.
Keywords: Upper Paleolithic, Igrița Cave and Cheia–Quarry sites, 14C dating.

Rezumat
Articolul prezintă rezultatele cercetărilor arheologice preventive din situl Cheia–Cariera (jud. Cluj), investigații care s-au desfășurat în perioada iulie–august 2015. Descoperirile provin din trei perioade istorice: paleoliticul superior, bronzul timpuriu I (cultura Coțofeni) și bronzul timpuriu II (Grupul Copăceni). În cazul ambelor manifestări cultural-arheologice, din perioada timpurie a epocii bronzului, funcționalitatea sitului, în viziunea autorilor studiului, a fost aceea de exploatare a depozitului de gips (carieră de gips), pe care vestigiile arheologice descoperite îl suprapun direct.
Cuvinte cheie: Paleoliticul superior, culturile Coțofeni (bronzul timpuriu I) și Copăceni (bronzul timpuriu II), cariera preistorică de gips.

Preventive archaeological research at the prehistoric site of Cheia–Quarry (Cluj county) – a first assessment
Abstract
The article presents the results of preventive archaeological research conducted at the site Cheia– Quarry, during July–August 2015. The discoveries come from three periods: Upper Paleolithic, Early Bronze Age I (Coțofeni culture) and II (Copăceni group). In the case of both Early Bronze Age cultures, the functionality of the site proposed by the authors of the articole is the exploitation of the gypsum deposit (gypsum quarry), which the archaeological remains directly overlap.
Keywords: Upper Paleolithic, Coțofeni (Early Bronze Age I) and Copăceni (Early Bronze Age II) cultures, prehistoric gypsum quarry.

Studiul de față prezintă rezultatele analizei arheozoologice efectuate asupra oaselor de animale provenite din așezarea eneolitică de la Dindești–Vii, județul Satu Mare. Situl a fost descoperit în urma unor lucrări de amenajare a firului optic de la Romtelecom. Dintr-un total de 107 resturi osoase au putut fi determinate 79 de fragmente (73,8%) provenite în totalitate de la animale domes- tice. Au fost identificate specii importante din punct de vedere alimentar: bovine–ovicaprine–suine domestice. Vârstele de sacrificare arată specimene majoritar adulte, ceea ce arată o exploatare a ani- malelor în principal pentru produsele secundare precum lână, lactate, etc.
Cuvinte cheie: Oase de animale, cultura Baden, paleopatologie, eneolitic, arheozoologie.

Study on the archaeozoological material from the Eneolithic site of Dindești–Vii (Satu Mare county)

Abstract

This study presents the results of the archaeozoological analysis carried out on animal bones from the Eneolithic settlement of Dindești–Vii, Satu Mare county. The site was discovered as a result of Romtelecom’s optic cable installation works. Out of a total of 107 bone remains, 79 fragments (73.8%) could be determined, coming entirely from domestic animals. Important species from the food point of view were identified: cattle – ovicaprine – domestic swine. The slaughtering ages show mostly adult specimens, which shows an exploitation of animals mainly for secondary products such as wool, dairy, etc.
Keywords: Animal bones, Baden culture, paleopathology, eneolithic, archaeozoology.

Rezumat

Tezaurul monetar descoperit la Herina, în punctul Tăuț, aduce o serie de noi și interesante infor- mații legate de acest areal geografic și ne oferă o serie de date noi privind istoricul zonei în perioada preromană. Compus din 20 de drahme de tip Dyrrhachium și o brățară de argint, de epocă La Téne, acesta sugerează o depunere cu caracter votiv, ce poate fi legată de așezarea dacică ce a funcționat în imediata apropiere. Însă lipsa unor date pe care nici cercetările arheologice nu le-au putut lămuri, existența unui recipient, nu elimină ideea unui tezaur ascuns în grabă. Cercetările arheologice efec- tuate în punctul respectiv, nu au identificate alte monede, însă au fost adunate o serie de noi arte- facte și date de teren care conturează o zonă cu o bogată activitate umană de a lungul timpului, din perioada preistorică, antică, medievală până în cea modernă.
Cuvinte cheie: Tezaur monetar, Dyrrhachium, epocă dacică, situri arheologice, Herina.

The Dacian coin hoard from Herina, Galații Bistriței commune, Bistrița-Năsăud county

Abstract

The coin hoard from Herina – at the place called Tăuț – provides new information on the his- torical background regarding this geographic area in the pre-Roman preiod. The hoard consists of 20 drachms of Dyrrhachium and a silver bracelet of the La Téne age. This discovery may suggest a votive offering in connection with the nearby Dacian settlement. However, the lack of any clear ar- chaeological context, the absence of a container, may not entirely exclude the hypothesis of a hoard buried in haste. The archaeological investigations that followed the finding of this hoard, did not retrieve more coins but other artefacts that suggest a high dynamic human activity in the area from prehistory through ancient and medieval periods, to the modern one.
Keywords: Coin hoard, Dyrrhachium, Dacian period, archaeological site, Herina.

Rezumat

În urma cercetărilor arheologice din anii 1957–1960 și anul 2019 efectuate în castrul roman de la Orheiu Bistriței, comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud, în depozitele Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud a intrat o cantitate însemnată de material arheologic, predominând materialul cera- mic. Acesta a fost inventariat și prelucrat recent, urmând a fi publicat ulterior. Dintre formele cera- mice identificate în cercetări, se remarcă un număr de 23 de fragmente de vase de tip mortaria care au fost analizate în acest studiu. Deși fragmentare, la unele dintre piese s-a putut stabili o tipologie a acestora: a) mortaria de mici dimensiuni; b) mortaria cu buză arcuită, puternic profilată. O serie de fragmente prezintă și câteva caracteristici speciale, același context arheologic databil de descoperire, dimensiuni identice, același tip de pastă sau culoare identică, lucru ce ar putea atesta existența unor ateliere locale de producție ale acestora.
Cuvinte cheie: Ceramică, mortaria, castru, Orheiu Bistriței, epoca romană.

Mortaria from the roman auxiliary fort of Orheiu Bistriței

Abstract

Following the archaeological research carried out in the years 1957–1960 and 2019 in the Roman fort of Orheiu Bistriței, Cetate commune, Bistrița-Năsăud county, a significant amount of archaeological material were brought in the deposits of the Bistrița-Năsăud Museum Complex, predominantly pottery. All of whom was recently inventoried and processed, to be published in the future. Among the ceramic forms identified in the research, a number of 23 fragments of mortaria vessels, stand out and are analyzed in this study. Although fragmented, a typology could be estab- lished for some of the pieces: a) small mortaria; b) mortaria with arched lip, strongly profiled. A series of fragments also present some special characteristics, the same archaeological context of dis- covery, identical dimensions, the same type of paste or identical color, something that could attest to the existence of local workshops for their production.
Keywords: Pottery, mortaria, Roman fort, Orheiu Bistriței, Roman era.

Abstract

The present study aims to present a new bronze phalera, discovered on the surface of the Roman settlement at Dragu (Sălaj county). The phalera is part of a cavalry outfit, its dating being early, at the beginning of the 2nd century AD, probably immediately after the Roman conquest. The piece is an exception, very early for this environment, having a direct analogy with the phalera of the same type from Sarmizegetusa Regia.
Keywords: Roman phalera, rural settlement, cavalry, Dragu.

O nouă phalera romană din bronz de la Dragu (jud. Sălaj, România)

Rezumat

Studiul de față își propune prezentarea unei noi phalera din bronz, descoperită pe suprafața așe- zării romane de la Dragu (jud. Sălaj). Phalera face parte dintr-o garnitură de cavalerist, datarea ei fiind una timpurie, la începutul secolului al II-lea AD, probabil imediat după cucerirea romană. Piesa este una de excepție, foarte timpurie pentru acest mediu, având analogie directă cu phalera de același tip de la Sarmizegetusa Regia.
Cuvinte cheie: Phalera romană, așezare rurală, cavalerie, Dragu.

Rezumat

Despre o statuetă falsă din colecția Kemény József. În epoca anticarilor și colecționarilor din Transilvania (secolele XVII–XIX), pe lângă antichitățile abundente descoperite în ruinele centrelor antice romane ale Daciei, au existat și o serie de falsuri moderne. Este cazul unei statuete de bronz din colecția contelui Kemény József de Luncani, departamentul Cluj. Datorită anumitor detalii ale descrierii și desenelor statuetei, figura reprezentată a fost asociată fie cu Anubis, fie cu cultul Cavalerilor Danubieni. În anul 2022, cu ocazia reevaluării colecției egiptene a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, printre celelalte piese considerate falsuri moderne, a fost identi- ficată și statueta de bronz din colecția contelui Kemény József. Unele simboluri conținute sugerează că statueta a fost realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Cuvinte cheie: Statuetă, colecție, fals, modern, Anubis.

À propos d’une statuette fausse de la collection Kemény József

Abstract

À propos d’une statuette fausse de la collection Kemény József
Dans l’age des antiquaires et des collectionneurs de Transylvanie (XVIIe–XIXe siècles), outre les abondantes antiquités découvertes dans les ruines des anciens centres romains de Dacie, il y avait aussi une série de faux modernes. C’est le cas d’une statuette en bronze de la collection du comte Kemény József de Luncani, dép. de Cluj. En raison de certains détails de la description et des dessins de la statuette la figure représentée était associée soit à Anubis, soit aux Chevaliers Danubiens. En 2022, à l’occasion de la reévaluation de la collection égyptienne du Musée National d’Histoire de Transylvanie Cluj-Napoca, parmi les autres pièces considérées comme des faux modernes a égale- ment été identifiée la statuette en bronze de la collection du comte Kemény József. Certains sym- boles contenus suggèrent que la statuette a été fabriquée dans la première moitié du XIXe siècle.
Mot-clès: Statuette, collection, faux, moderne, Anubis.

Rezumat

Studiul de față are scopul de a prezenta într-o manieră inedită vârfurile de săgeți din castrul ro- man de la Buciumi, jud. Sălaj. Studiul se desprinde dintr-o lucrare experimentală mai amplă care își propune să analizeze prin vârfurile de săgeți arcul și armele de luptă pe bază de torsiune folosite de către unele unități militare romane din Dacia Porolissensis. În catalogul de mai jos am analizat un număr de 43 de vârfuri de săgeți dintre care 28 vârfuri ușoare (Su) pentru arcuri și 15 vârfuri grele (Sg) pentru mașini de luptă pe bază de torsiune. Majoritatea armelor analizate au analogii și în alte castre din Dacia Porolissensis.
Cuvinte cheie: Buciumi, castru roman, vârfuri de săgeți, tipologie, greutatea specifică.

About the roman arrowheads from the military auxiliary fort of Buciumi, Sălaj County

Abstract

About the roman arrowheads from the military auxiliary fort of Buciumi, Sălaj County
This paper aims to take a unique approach to presenting the arrowheads found in the Roman fortress of Buciumi, located in Salaj County, Romania. The paper is part of a larger experimental work, which, by looking at the found arrowheads, intends to analyse the bow and other tensile com- bat weapons used by Roman army formations dispatched to Dacia Porolissensis. In the catalogue below I analysed a number of 43 arrowheads, of which 28 were light tips (Su) for bows and 15 were heavy tips (Sg) for tensile combat machines. Most of the analysed weaponry was found to be analo- gous to arms found elsewhere in Dacia Porolissensis.
Keywords: Buciumi, roman fort, arrowheads, typology, specific weight.

Rezumat

Articolul prezintă o descoperire de suprafață din hotarul localității Răscruci, din județul Cluj, intrată în colecția muzeului din Bistrița – o fibulă digitată de tip „Krefeld”. Acest tip de fibulă de origine alamanică, a fost preluat de către populațiile germanice din vestul Europei (franci, burgunzi, turingi) și din bazinul mijlociu al Dunării (ostrogoți, gepizi, romani târzii). O fibulă similară a fost descoperită într-un mormânt feminin din cimitirul de la Florești–Polus, datat la începutul secolului VI, perioadă în care se încadrează și fibula de la Răscruci. Aceasta vine să confirme existența unui centru de putere gepidic în bazinul Someșului Mic după mijlocul secolului al V-lea.
Cuvinte cheie: Transilvania, bazinul Someșului Mic, epoca migrațiilor, gepizi, fibule.

La fibule digitée du Răscruci

Sommaire

L’article présent une découverte de surface aux confins de la commune de Răscruci, département de Cluj, entrée dans les collections du Musée de Bistrița – une fibule de type « Krefeld ». Ce type de fibule d’origine alémanique, a été repris par les populations germaniques de l’Ouest de l’Europe (les Francs, les Burgondes, les Thuringiens) et du bassin danubien central (les Ostrogoths, les Gépides et les Romains de l’époque tardive). Une fibule semblable a été découverte dans un tombeau fémi- nin du cimetière de Florești–Polus, datée au début du VIe siècle, comme la fibule de Răscruci. La découverte confirme l’existence d’un centre du pouvoir gépide situé au bassin du Petit Someș, dans la seconde moitié du Ve siècle.
Mots-clés: Transylvanie, Le Petit Someș, époque des migrations, les Gépides, fibules.

Rezumat

După publicarea recentă a repertoriului arheologic al județului Suceava, autorul face o analiză statistică asupra evoluției locuirii în Bucovina în cursul secolelor V–XII. Se acceptă un risc mare de eroare a unor datări a ceramicii descoperite doar la suprafața solului. Migrația goților duce la o foarte mare creștere a numărului de așezări, în majoritate dispărând după invazia hunilor. După trecerea slavilor la sud de Dunăre, numărul așezărilor scade din nou, doar după invazia mongolă ele crescând spectaculos prin emigrarea masivă de comunități de dincolo de Carpați, ceea ce va contribui demo- grafic și la crearea statului medieval Moldova.
Cuvinte cheie: Cercetări arheologice de teren, demografie istorică, statistici demografice.

Brief Considerations on the Inhabitation of Bucovina in the V–XII Centuries

Abstract

After the recent publication of the archaeological repertoire of Suceava County, the author makes a statistical analysis on the evolution of housing in Bucovina during the V–XII centuries. It is accepted a high risk of error of some pottery dating discovered only on the soil surface. The migration of the Goths led to a very large increase in the number of settlements, most of which dis- appeared after the Hun invasion. After the passage of the Slavs south of the Danube, the number of settlements decreases again, only after the Mongol invasion they increase dramatically through the massive emigration of communities beyond the Carpathians, which will contribute demographical- ly to the creation of the medieval state of Moldova.
Keywords: Archeological surface survey, historical demography, demographic statistics.

Rezumat

Investigația de față își propune să aplice o grilă de interpretare modernă, cu instrumente speci- fice anchetelor micro-istorice și micro-sociologice, asupra unei surse documentare inedite, registrul bisericii Sf. Petru din Jelna. Vor fi discutate detaliile care reies din izvorul istoric așa cum au fost acestea consemnate de către preotul paroh Toma Bistrițeanul, relatări care acoperă două decenii (1486–1506) și constituie un sfert din volumul însemnărilor cuprinse în jurnalul contabil (circa 50 pagini). Punctele de interes ale analizei sunt, pe rând, autorul textului, comunitatea enoriașilor, și, în cele din urmă, patrimoniul bisericesc, aspecte reflectate în sursă prin intermediul rapoartelor întocmite anual în prezența epitropului ales și a consiliului bisericesc laic. Varietatea informațiilor permite surprinderea mai multor aspecte ale organizării interne a comunității rurale, de la nucleul politic al acesteia, la manifestările pioase ale enoriașilor și reglementarea relațiilor sociale prin înche- ierea căsătoriilor sau intervenția executorilor testamentari.
Cuvinte cheie: Registru contabil, spațiu rural, sași ardeleni, conștiință juridică, epitrop, preot paroh.

The Lay Community and Parish of Jelna Around 1500: Between Micro-History and Micro-Sociology

Abstract

The goal of the current study is to use a contemporary interpretation grid and techniques tai- lored for micro-historical and micro-sociological investigations on a late medieval-early modern doc- umentary source, the account book belonging to the church of St. Peter in Jelna. The discussion will focus on the data that comes to light from the historical source as it was documented by the parish priest Thomas from Bistrița over two decades (1486–1506); these annotations make for a quarter of the register (about 50 pages). Distinct points of interest emerge from the text – the author, the vil- lage community, and the ecclesiastical patrimony — as reflected in the source through reports issued on a regular basis in the presence of laymen: the elected churchwarden, and the church council. The variety of information allows for the capture of numerous facets of the rural community’s internal organization, from its political core to the pious gestures of parishioners and the regulation of social ties through weddings and the intervention of testamentary executors.
Keywords: Account book, rural area, Transylvanian Saxons, legal mentality, churchwarden, parish priest.

Rezumat

Sarea a fost extrasă neîntrerupt la Turda, cel mai probabil din neolitic. Prima informație despre exploatarea sării la Turda provine dintr-o însemnare geografică, din 1177; pe posesiunea capitlului (mănăstirii Sf. Martin) din Arad era menționat dealul minei, Aknahege. Pentru exploatarea sării în nord-estul Turzii (la Băile Sărate [Sósfürdő] și Durgău–Valea Sărată [Dörgő–Sós Völgye]) au fost aduși din vestul Europei oaspeți minieri (valoni). După devastările mongolilor din nordul Turzii (1285) oaspeții (hospes) au fost relocați la Thorda Akna (în zona Durgău–Valea Sărată). În 1291 minerilor le erau reînnoite privilegiile pierdute în cetatea distrusă a banului Mykud de Kökényes- Radnót; treptat, pe noul amplasament erau puse bazele cartierului Turda Nouă [Új-Torda].
Administrația sării din Turda (Cămara de sare), avea în patrimoniu cele două saline, casa că- mării, terenuri agricole, diverse alte proprietăți. Prin filiala de la Vurpăr (magh., Borberek; ger., Burgh-berg), iar mai apoi prin depozitul de la Decea sarea era distribuită pe râul Mureș către orașul Szeged. După liberalizarea comerțului cu sare de către Lajos II (1506–1526) – la 17 februarie 1521 – în cărăușia sării spre Partium și Ungaria interioară s-au implicat și particularii (fiscul rămânând în continuare cu monopolul pe Mureș). Circulația monetară pe teritoriul orașului Turda în perioada arpadiană și post-arpadiană a fost strâns legată de exploatări și de tranzacțiile cu sare.
Cuvinte cheie: Turda (Torda), râul Mureș, zăcământ de sare, exploatarea sării, transportul sării.

Aspects regarding the town of Turda and the activities related to the exploitation of salt in the Middle Ages (XIth–XVIth centuries)

Abstract

Salt has been mined continuously at Turda, most likely since the Neolithic. The first infor- mation about the exploitation of salt in Turda originates from a geographical note in 1177 on the estate of the chapter (of the monastery of St. Martin) in Arad the hill of the mine, Aknahege was mentioned. Walloon miners (guests) were brought from Western Europe for the exploitation of salt in the north-east of Turda (at Băile Sărate [Sósfürdő] and Durgău–Valea Sărată [Dörgő-Sós Völgye]). After the devastation of the Mongols in the north of Turda (1285), the guests (hospes) were relocated to Thorda Akna (in the Durgău–Valea Sărată area). According to documents from 1291, the miners were renewed the early privileges lost in the sacking of the burned fortress of Mykud of Kökényes-Radnót.
The Turda Salt Administration (Salt Chamber) had in its heritage the two salt mines, the Salt Storehouse, agricultural lands and various other properties. Through the branch from Vurpăr (magh., Borberek; ger., Burgh-berg), and then through the storage from Decea, the salt was distrib- uted on the Mureș River to the city of Szeged. After the liberalization of the salt trade by Louis II (1506–1526) on February 17, 1521, private individuals also got involved in the carriage of salt to Partium and inner Hungary (the tax still remaining with the monopoly on Mureș river). The mone- tary circulation on the territory of the city of Turda in the Arpadian and post-Arpadian period was closely related to exploitations and salt transactions.
Keywords: Turda (Torda), Mureș river, salt deposit, salt exploitation, salt transportation.

Rezumat

Prin contactul cu lumea occidentală, în spațiul românesc al secolelor XIX–XX se consolidează tendința căutării strămoșului fondator al familiilor ilustre din diverse regiuni ale țării, întocmindu-se numeroase monografii de familie, arhondologii și arbori genealogici. Un astfel de proiect, axat pe genealogia familiei Moisil din Năsăud, găsim și în însemnările cu caracter memorialistic lăsate de Iuliu Moisil (1859–1947) posterității. Dincolo de motivele întocmirii a ceea ce el numește schiță cu caracter genealogic, care atestă o puternică conștiință de grup, dar care poate servi, conform opiniei istoricului Filip-Lucian Iorga, acumulării de capital simbolic, oferind un „surplus de prestigiu”, în- semnările lui Moisil vorbesc despre prestigioasa familie ce numără membri ai Academiei Române, care, prin munca lor, au lăsat o impresionantă moștenire culturală și științifică României.
Cuvinte cheie: Genealogie, cultură, academicieni, Iuliu Moisil, intelectual, biografie, jurnal.

The Moisilians`s Cultural Dynasty – short biographical notes –

Abstract

Through the contact with the Western world, in the Romanian space of the 19th–20th centu- ries, the trend of finding the founding ancestor of illustrious families from various regions of the country was strengthened, drawing up numerous family monographs, archondologies and genea- logical trees. Such a project, focused on the genealogy of the Moisil family from Năsăud, can also be found in the memoiristic notes left by Iuliu Moisil (1859–1947) for posterity. Beyond the reasons for the compilation of what he calls genealogical sketch, that attests to a strong group consciousness, but which can serve, according to the opinion of the historian Filip – Lucian Iorga, the accumulation of symbolic capital, offering a “surplus of prestige”, Moisil’s notes talk about the prestigious family that includes members of the Romanian Academy, who, through their work, have left an impressive cultural and scientific heritage to Romania.
Keywords: Genealogy, culture, academics, Iuliu Moisil, intellectual, biography, diary.

Rezumat

În anul 1915 istoricul și ziaristul Teodor V. Păcățian a lansat în presa română ideea că ar fi bine să fie adunate la timp și cu exactitate toate datele statistice referitoare la jertfele aduse în acest război de poporul român din ținuturile aparținătoare coroanei ungare. Din Ardeal au ajuns sub arme circa o jumătate de milion locuitori.
În calitate de președinte al secțiunii istorice a ASTREI, Teodor V. Păcățian a supus un proiect la data de 18 iunie 1921 care prevedea un „model de tablou” pentru fiecare comună din cele 22 județe, în care să fie trecuți numai românii.
S-a reușit să se adune datele statistice din toate cele 22 județe, cu 40 de comune urbane și 4.183 comune rurale, trăgând și concluziile necesare.
Articolul face și o trecere în revistă în ce privește participații la război din județul Bistrița-Năsăud. După aceasta am trecut la prezentarea situației participării locuitorilor din orașul Bistrița. În tabele primite din fondul arhivistic sibian reiese faptul că au luat ca parte activă pe front 331 bistrițeni, pentru servicii auxiliare 27, totalizând 358 de participanți. În ceea ce privește situația celor arestați și internați, aceștia n-au existat, de asemenea nefiind nici refugiați. 15 au murit pe câmpul de luptă, 14 au murit în temniță, în pribegie, în spital, acasă, în urma bolilor sau rănirilor, 35 s-au întors ca invalizi, 84 au fost răniți, bolnavi, dar au devenit sănătoși, 22 au fost dați dispăruți până la întocmirea acestei situații, iar 188 s-au întors deplin sănătoși. În urma celor morți și dispăruți au rămas 21 vădu- ve de război și 50 orfani de război.
După clasele sociale, au luat parte la război 16 intelectuali, 154 comercianți și meseriași și 188 plugari, economi, pălmași, zilieri, cărăuși și muncitori.
Au fost decorați în cursul războiului un număr de 127 de combatanți, numărul total al medali- ilor fiind de 262.
Bistrițenii care au fost prizonieri în alte țări, precum Rusia, Serbia, Italia și Franța.
Trebuie remarcat faptul că situația cu participanții din Bistrița la Primul Război Mondial a fost trimisă după centralizarea tuturor datelor din întregul județ, acest fapt deducându-se din situația centralizatoare. Tot din aceeași situație, conform documentelor primite de la Sibiu, acestea nu poar- tă semnătura celor care s-au ocupat de acest lucru.
Cuvinte cheie: Primul Război, locuitori, bistrițeni, participanți, morți, răniți, invalizi, dispăruți, prizonieri, date.

Résidents de la ville de Bistrița participants à la Première Guerre Mondiale

Sommaire

En 1915, l’historien et journaliste Teodor V. Păcățian lance dans la presse roumaine l’idée qu’il serait bon de collecter toutes les données statistiques relatives aux sacrifices consentis dans cette guerre par le peuple roumain des terres appartenant à la couronne hongroise en d’une manière op- portune et précise. Environ un demi-million d’habitants de Transylvanie ont pris les armes.
En tant que président de la section historique d’ASTRA, Teodor V. Păcățian soumit le 18 juin 1921 un projet qui prévoyait un « modèle de peinture » pour chaque commune des 22 comtés, dans lequel seuls les Roumains seraient inclus.
Il a été possible de recueillir des données statistiques sur l’ensemble des 22 départements, avec 40 communes urbaines et 4.183 communes rurales, en tirant les conclusions nécessaires.
L’article passe également en revue la participation à la guerre dans le département de Bistrița- Năsăud. Après cela, nous avons présenté la situation de la participation des habitants de la ville de Bistrița. Dans les tableaux reçus du fonds d’archives de Sibiu, il ressort que 331 Bistrițes ont participé activement sur le front, 27 pour les services auxiliaires, totalisant 358 participants. Quant à la situa- tion des personnes arrêtées et internées, elles n’existent pas, n’étant pas non plus des réfugiés. 15 sont morts sur le champ de bataille, 14 sont morts en prison, en fuite, à l’hôpital, à domicile, de maladie ou de blessure, 35 sont revenus invalides, 84 ont été blessés, malades mais guéris, 22 ont été portés disparus jusqu’à la rédaction de ce rapport, et 188 sont revenus en parfaite santé. 21 veuves de guerre et 50 orphelins de guerre sont restés derrière les morts et les disparus.
Selon les classes sociales, 16 intellectuels, 154 commerçants et artisans et 188 laboureurs, écono- mistes, palmiers, journaliers, charretiers et ouvriers ont pris part à la guerre.
Un nombre de 127 combattants ont été décorés pendant la guerre, le nombre total de médailles étant de 262.
Les bistrițes qui étaient prisonniers dans d’autres pays, comme la Russie, la Serbie, l’Italie et la France.
Il convient de noter que la situation des participants de Bistrița à la Première Guerre mondiale a été envoyée après la centralisation de toutes les données de tout le comté, ce fait étant déduit de la situation centralisatrice. Également de la même situation, selon les documents reçus de Sibiu, ils ne portent pas la signature de ceux qui s’en sont occupés.
Mots clés: La Première Guerre, les habitants, les habitants de Bistrița, les participants, les morts, les blessés, les handicapés, les disparus, les prisonniers, les données.

Rezumat

Articolul, inedit prin tema aleasă, analizează felul în care s-au desfășurat și rezultatele alegerilor parlamentare în arealul județului Bistrița-Năsăud în anii României Mari (1919–1940).
Autorii prezintă succint sistemele electorale, statuate în decretele-legi, în baza cărora s-au des- fășurat alegerile parlamentare în România Mare, în raport cu specificul vieții politice în perioade- le 1919–1922; 1926–1937 și 1938–1940. Urmează rezultatele partidelor și listele candidaților de parlamentari aleși și învinși în alegerile din județul Bistrița-Năsăud, în cele 11 scrutinuri, între anii 1919–1940.
În final, sunt anexate tabele cuprinzând numele și prenumele deputaților și senatorilor aleși în județ între anii 1919–1940, formațiunea politică, circumscripția electorală pentru care au candidat și voturile obținute.
Cuvinte cheie: România Mare, Județul Bistrița-Năsăud, sisteme electorale, alegeri parlamentare, circumscripție electorală, deputați și senatori aleși în județ.

Parliamentary Elections and Parliamentarians in Bistrița-Năsăud County During Greater Romania (1919–1940)

Abstract

The article, which is unique due to its content, analyses the holding of the parliamentary elec- tions and the results in Bistrița-Năsăud county during the years of Greater Romania (1919–1940). The authors present the electoral systems established in decree-laws which allowed the hold-
ing of parliamentary elections in Greater Romania, in connection to the specificity of political life between 1919–1922, 1926–1937 and 1938–1940. The authors mention the parties’ results and the lists of elected and defeated parliamentary candidates in the 11 elections in Bistrița-Năsăud county between 1919 and 1940.
Finally, the article includes tables containing the names and surnames of the deputies and sen- ators elected in the county between 1919 and 1940, their political party, their electoral district and the votes they obtained.
Keywords: Greater Romania, Bistrița-Năsăud county, electoral systems, parliamentary elections, electoral district, deputies and senators elected in the county.

Rezumat

În perioada interbelică, economia Județului Năsăud era una agrar-industrială. Principala ramură economică era agricultura, în timp ce industria ocupa un loc secundar. Existau aici capacități de producție mici și mijlocii, majoritatea concentrate în orașul Bistrița, de o mare diversitate.
Activitatea Regiei Cooperativei „Regna”, constituită pentru exploatarea pădurilor celor 44 de comune foste grănicerești, ilustrează supremația industriei lemnului căreia i se adaugă cea alimenta- ră, a încălțămintei și îmbrăcămintei, materialele de construcție etc. O parte a fabricilor și atelierelor, a căror bază de materii prime era preponderent locală, erau înzestrate cu motoare electrice sau cu mașini acționate de forța hidraulică a apei.
În ceea ce privește structura capitalului, în Județul Năsăud nu exista un capital românesc. Capa- citățile industriale au fost realizate în marea lor majoritate de către etnicii germani, evrei, maghiari.
Investițiile în domeniu în Județul Năsăud au fost reduse, deoarece societățile comerciale și de credit erau slab dezvoltate. Dezvoltarea capacităților industriale din Bistrița s-a făcut cu capital privat și în ritm lent, în funcție de întreprinzători. Lipsa capitalului disponibil de a fi investit, implicarea redusă a Statului Român și a autorităților locale în stimularea industriei, au făcut ca aceasta să se dez- volte în perioada interbelică în ritm lent și aleatoriu, în funcție de inițiativele unor investitori privați, fără a dobândi o pondere considerabilă în economia Județului Năsăud.
Cuvinte cheie: Industrie, fabrică, uzină, mașini, producție, investiții, capital.

Aspects Regarding the Industrial Activities in the Năsăud County During the Interwar Period

Abstract

In the interwar period, the economy of Năsăud County was an agrarian-industrial one. The main economic branch was agriculture, while industry took a secondary place. There were small and medium production capacities here, mostly concentrated in the town of Bistrița, of great diversity.
The activity of the Regia Cooperative “Regna”, established for the exploitation of the forests of the 44 former border communes, illustrates the supremacy of the wood industry to which is added the food industry, footwear and clothing, construction materials, etc. Some of the factories and workshops, whose base of raw materials was mainly local, were equipped with electric motors or machines driven by the hydraulic force of water
Regarding the structure of the capital, there was no Romanian capital in Năsăud County. The in- dustrial capacities were achieved in their vast majority by the ethnic Germans, Jews and Hungarians. Investments in the field in Năsăud County were reduced, because commercial and credit com- panies were poorly developed. The development of industrial capacities in Bistrița was done with private capital and at a slow pace, depending on the entrepreneurs. The lack of capital available to be invested, the low involvement of the Romanian State and local authorities in stimulating the in- dustry, caused it to develop in the interwar period at a slow and random pace, depending on the ini- tiatives of some private investors, without acquiring a weight significant in the economy of Năsăud County.
Keywords: Industry, factory, machines, production, investment, capital.

Rezumat

În urma cercetărilor arheologice din anul 2020 efectuate la biserica reformată din localitatea Nușeni, a fost identificat un document sigilat, într-o nișă a balconului din interiorul bisericii. Acesta este datat în 10 august 1933 și menționează eforturile comunității locale efectuate în acel an pentru renovarea locașului de cult. Documentul este semnat de către preotul reformat ce activa în acea pe- rioadă la Nușeni, Geréb András.
Cuvinte cheie: Biserica reformată, renovare, document, Nușeni.

A special document from the Reformed Church from Nușeni (Apanagyfalu), Bistrița-Năsăud county

Abstract

Following the archaeological research carried out in 2020 at the Reformed Church in the village of Nușeni, a sealed document was identified, in a niche of the balcony from the inside of the church. It is dated 10th of August1933 and mentions the local community’s efforts that year to renovate the church. The document is signed by the reformed priest active at that time in Nușeni, Geréb András.
Keywords: Reformed Church, renovation, document, Nușeni.

Rezumat

Identificarea resturilor scheletale reprezintă o componentă importantă a antropologiei medico- legale, aceasta având o importanță juridică considerabilă. În prezentul studiu, descoperirea pieselor scheletale de la Delureni a dus la o colaborare între organele de anchetă și Medicina Legală, în vederea exhumării și a analizei morfometrice. S-a evaluat caracterul uman/non-uman al resturilor scheletale vârsta, sexul, vechimea și s-au căutat indicii privind cauza morții sau eventuale patologii pe care persoanele le-au prezentat în timpul vieții.
Resturile scheletale găsite aparțin a 2 persoane de vârste diferite, respectiv o persoană adultă, de sex feminin cu vârsta de 37,6 ani ±4,9 ani și înălțimea aproximativă de 165 ±4 centimetri și o persoana subadultă (copil) în vârstă de 5,5–7,5 ani, vechimea ambelor schelete putând să dateze de peste 150 ani. Sfera din piatră găsită, având diametrul de 30 milimetri, și greutatea de 43,62 grame, este un posibil proiectil de săcăluș, arma răspândită în Evul Mediu transilvan.
Datorită vechimii acestor piese scheletale, prezenta expertiză medico-legală își pierde importanța juridică, căpătând o importanță istorică. Colaborarea cu arheologi în vederea exhumării pieselor scheletale ar putea duce la înlăturarea riscului de degradare a acestora datorită personalului necalificat, unele dintre resturile scheletale găsite și analizate fiind incomplete, erodate, sau lipsa (dinți, oase).
Cuvinte cheie: Resturi scheletale, exhumare, medicină legală, arheologie.

The Skeletons of Delureni: Historical or Juridical Intrest?

Abstract

The identification of skeletal remains represents a key component of forensic anthropology, having a considerable juridical importance. In the present study, the discovery of the skeletal remains of Delureni led to an interdisciplinary collaboration between the police and forensic pathology de- partment, in order to exhume and analyze the skeletal remains. The human/non-human character of the bones, the antiquity, age, sex, the probable cause of death and any possible pathologies exist- ent were analized.
The skeletal remains found belong to 2 persons, of different age, respectively an adult, femi- nine sex, aged 37,6 ±4,9 years and approximate height of 165 ±4 centimeters and another person – child, aged 5,5–7,5 years. The antiquity of both skeletons can date back to over 150 years ago. The round stone sphere found near the skeletons has the diameter of 30 millimeters and the weight of 43,62 grams, possibly being a projectile of a weapon/small cannon (Romanian – Săcăluș) well spread throughout the Medieval Age in Transylvania.
Due to the antiquity of the skeletal remains, the present forensic expertise is loosing it’s juridical importance and gathers a historical one. The collaboration with archeologists regarding exhuma- tions of skeletal remains could lead to the removal of the degradation risk of the remains, due to un- qualified personnel, some of the skeletal remains found in this case being either incomplete, eroded, or missing (teeth, certain bones).
Keywords: Skeletal remains, exhumation, forensic pathology, archeology.

Rezumat

Sărbătoarea Sânzienelor, așa cum este cunoscută în denumirea populară, sărbătoare care, de al- tfel, coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, serbată în fiecare an la data de 24 iunie, este încărcată, la fel ca alte sărbători din cursul anului, de o mulțime de obiceiuri sau datini care până în prezent au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Localitatea Maieru (satul copilăriei marelui ro- mancier Liviu Rebreanu) din județul Bistrița-Năsăud este printre singurele localități din România, dacă nu probabil chiar singura care mai păstrează și în vremurile actuale multe dintre datinile legate de aceasta, cea mai importantă fiind aceea a săritului peste foc, aceasta petrecându-se atât în seara premergătoare Sânzienelor (23 iunie), cât și în seara de Sânziene (24 iunie).
Prezentul studiu prezintă această datină foarte veche, obiceiul săritului peste foc fiind precedat de pregătirile care se fac: strânsul sânzienelor de către fete sau femei, înainte de răsăritul soarelui, pe rouă, împletitul coronițelor din sânziene și flori, săritul peste foc după ce băieții sau bărbații au adunat lemne pentru acesta și l-au aprins în cele două seri de-a rândul, apoi doinele, strigăturile și cântecele de petrecere, aruncatul coronițelor pe acoperișul caselor, dar și numeroasele credințe, su- perstiții și semnificații specifice acesteia.
Cuvinte cheie: Datină străveche, Sânziene, coroniță împletită, sărit peste foc, purificare.

Midsummer Day in Maieru

Abstract

Midsummer Day, as it is known in the popular name, a holiday which, as a matter of fact, coin- cides with the Birth of Saint John the Baptist, celebrated every year on June 24, is completed, like other holidays during the year, with a lot of customs or traditions that until now have disappeared or are on the way to extinction. Maieru village (the childhood village of the great novelist Liviu Rebreanu) in Bistrița-Năsăud county is one of the only village in Romania, if not probably the only one, that still preserves many of the traditions related to it, the most important being that of jump- ing over fire, this taking place both the evening before Midsummer Day (June 23) and the evening of Midsummer Day (June 24).
The present study presents this very old tradition, the custom of jumping over the fire, being preceded by the preparations that are made: the gathering of the midsummer flowers by girls or women, before sunrise, on the dew, the weaving of the wreaths/crowns from the bedstraw and flow- ers, jumping over the fire after the boys or men have gathered wood for it and lit it in the two eve- nings in a row, then the sad songs, the shouts and the party songs, the throwing of the wreaths on the roofs of the houses, but also the many beliefs, superstitions and meanings specific to it.
Keywords: Old tradition, Midsummer Day, braided crown, jumping over fire, purification.

Acest articol nu are rezumat!

Acest articol nu are rezumat!